septembrie 04, 2008

Campanie de decampanizare

Nu stiu sincer de unde sa incep. Am un ghem de ganduri si nu gasesc firul de la capat ca totul sa se desfaca firesc si cursiv. Imi asum cele ce urmeaza asa cum urmeaza.
Am obosit sa fiu roman. Sa traiesc romaneste intr-o Romanie candva draga mie. Omul sfinteste locul, foarte adevarat, iar noi nu mai sfintim nimic de multa vreme. Am supravietuit si ultimei campanii electorale. O campanie starnita peste noapte ca un razboi, si voi stiti ca nu exagerez. E foarte adevarat ca nu ascult stirile si nu citesc presa politica din prea mult dezgust pentru ce se intampla si respect pentru viata mea. De aici si faptul ca 4 ani n-am stiut cine este primar al sectorului meu. Intr-o dimineata brusc toate colturile strazilor din cartierul meu imi spunea acelasi lucru. Cine este primarul si ce face el si in plus sa il ajutam. Pe primar nu l-am intalnit pe nicio strada. Avea prea multa treaba la "comandament" de unde dirija orchestra de gigei pusi pe treaba. Sa te fereasca Dumnezeu de harnicia prostului ! Pe noi nu ne-a ferit. Cu totii am fost victimele acestei campanii, cu totii suntem si vom fi. Pentru ca din punctul meu de vedere drama nu s-a terminat.
Concediul m-a purtat de-a lungul a 600 km din tara noastra. Asta m-a convins sa-mi spun parerea aici. Toate drumurile prin sate si pe langa sunt pline de afise foste electorale din care ne privesc putin decolorati de ploaie slinosi cu potential politic. Fetze pe care nu ti le doresti sa le vezi nici pe timpul campaniei si pentru ce pacate oare sa platesti sa ramai inconjurat de ele pana cand timpul a toate vindecator sa le distruga ?
Dragii nostri fosti candidati la diverse primarii, iubiti campaniile, nu ? Ati castigat ? Prima dovada ca nu vi se potriveste postul este tocmai mizeria de afise inca prezente pe case, garduri, stalpi de poduri - oriunde a existat un locusor liber. Poate ca de vina este nostalgia campaniei in care ati castigat. Nostalgie trezita de fiecare drum pe ulita de unde propria fata va zambeste de pe case si garduri. Iar pentru cei ce n-au castigat ?! Nu mai ramane nimic de spus.
S-au investit atatia bani in toate aceste afise, in lipirea lor. Jocul s-a terminat. E ca si cum ne-am fi pregatit casa pentru o petrecere cu baloane si hartie colorata, petrecerea s-a termina, baloanele sunt sparte iar noi .. Unii s-au simtit mai bine la petrecere, altii nu, dar mizeria de dupa e pentru toti sa isi aminteasca fiecare cum poate despre asta.
Mi-a parut rau ca nu am facut poze, acum imi dau seama ca ar fi fost inutil.
Uitati-va-n jur. Hm ?!