Let’s dance !

In fiecare dimineata merg spre birou cu muzica in urechi. Azi am avut si muzica si soare, iar pentru o zi de toamna spre sfarsit si inceput de iarna, soarele e o bucurie. Tocesc acelasi playlist de nici eu nu mai stiu de cand, am o toleranta incredibila la a asculta aceeasi muzica o lunga perioada de timp, uneori cred ca daca nu as asculta in casti si s-ar auzi afara ar incepe oamenii necunoscuti din 313 sa tipe la mine sa schimb muzica. Si cand zic sa tipe ma gandesc la cea mai civilizata manifestare. Oricum, ce vroiam sa spun este ca in zilele cu soare chiar si un playlist tocit suna mult mai bine. Ajunsa la metrou am simtit ca am suficienta energie sa testez cititul cu muzica. Credeti-ma ca era un lucru absolut inedit pentru mine pe care nu l-am incercat niciodata datorita lipsei de atentie distributiva de care sufar. Stiu ca o am de aceea nici nu incerc sa lupt contra geneticii mele. Azi am incercat. Si pot spune ca nici nu a mers rau deloc. In momentul in care imi savuram pe indelete fericirea unui astfel de moment, privirea mi-a fost atrasa de persoana din fata mea careia ii vedeam doar picioarele, pe care le misca CU RITM ! Am ridicat brusc ochii, statea acolo in fata mea cu castile pe urechi, slabuta inalta intr-o pereche de jensi si cu o geaca scurta si dansa.




Dansa ca si cum era singura in metrou, nici chiar eu care stateam exact in fata ei nu existam. M-am uitat la ea atat ca mi-a permis bunul simt, si desi m-am uitat putin am facut-o cu ochii mari si plini de mirare. Si admiratie. Si invidie.
Facea un lucru pe care eu nu de putine ori mi-am dorit sa il fac, pentru ca stiu cum se vede din interior, cat de firesc se simte din interior. Insa in exterior arata altfel, arata a putina nebuinie si niciodata n-am avut curajul sa nu imi pese.
Intr-un mod ciudat acest mic fapt m-a binedispus teribil, si pentru restul zilei stiu ca voi dansa in gand si voi rade la gandul ca pe mine nu ma vede nimeni.
Voi n-ati simtit niciodata nevoia sa dansati singuri pe strada ?

Fotojurnal de vara

JOC

Dupa ce m-am amuzat cu raspunsurile ei am furat si eu leapsa de la Cristina:

Folosind doar titluri de melodii ale unui artist sau ale unei trupe, răspunde la următoarele întrebări. Incearca pe cat posibil sa nu repeti titlurile melodiilor.

Pick your Artist
Queen

Are you a male or female:
I Want It All

Describe yourself:
Bohemian Rapsody

How do you feel:
I'm Going Slightly Mad

Describe where you currently live:
Is This The World We Created?

If you could go anywhere, where would you go?
Leaving Home Ain't Easy

Your favorite form of transportation:
Ride The Wild Wind

Your best friend?
Mustafa (Ibrahim)

You and your best friends are:
Friends Will Be Friends

What's the weather like:
A Kind Of Magic

Favorite time of day:
Need Your Loving Tonight

If your life was a TV show, what would it be called:
Coming Soon

What is life to you:
Don't Stop Me Now

Your relationship:
Love Of My Life

Your fear:
Keep Yourself Alive

What is the best advice you have to give:
Get Down Make Love

Thought for the Day:
Don't Lose Your Head

How I would like to die:
In The Lap Of The Gods

My soul's present condition:
Now I'm Here

My motto:
The show must go on .. go on .. go on ...

Cum mi-am petrecut ploaia de stele

Dupa o saptamana de oboseala fizica si psihica si nopti dormite si nedormite in neodihna, saptamana urmatoare, similara in descriere, aduce pe la jumatea ei o noapte in care cerul vrea sa dea spectacol.
Nu sunt un fan al niciunei formatii, nu m-am inghesuit la Depeche Mode si nici la Madonna nu ma duc, deci la spectacole nu prea calc, insa cand natura, cerul insusi da spectacol, e mai greu sa rezisti.
Afisul de spectacol anunta (cand zic afis zic google) o ploaie de stele. Legat de ora inceperii spectacolului erau mai multe surse cu informatii diferite, ba ca ar fi la miezul noptii, dupa miezul noptii, la orele doua ale diminetii samd. Am decis ca prima varianta ar fi cea mai aproape de putinta noastra, asa cum spuneam dupa perioada incarcata avuta. Cu putin efort am fi rezistat pana la miezul noptii sa mergem sa vedem spectacolul, si stiti cum e: cand ai ceva de facut si nu poti sa te culci din acea cauza, atunci somnul urla-n tine. Alfel ar fi fost extrem de natural sa fim fresh la miezul noptii.
Am decis sa luam una bucata aparat foto insotita de trepied si una bucata motor cu care sa plecam la drum si sa imortalizam ploaia, abundenta de lumini picand din cer, mici si multe comete, splendoarea ce sa mai ! Cred ca ce ne deosebeste de gaini este faptul ca noi ne mai intrebam uneori de ce traim si apoi ne ajutam de imaginatie sa gasim un raspuns. Traiasca imaginatia !
Pana ca gongul sa bata miezul noptii am renuntat la ideea de a mai cara aparat cu trepied, si am convenit ca motorul si noi doi privind ne este suficient. Si am plecat. Faptul ca nu stam departe de marginea Bucurestiului de data aceasta a fost un avantaj, in scurt timp eram undeva pe margine fugind de luminile orasului atat cat se poate pentru ca s-a industrializat suficient de mult in jur.
Cand am coborat de pe motor cu coada unui ochi (dreptul) am prins o stea cazatoare si plina de speranta am fugit cativa pasi pe camp sa ma ascund de lumina artificiala si sa las cerul sa se deschida deasupra mea intr-un moment de magie. Spectacolul a fost, frumos, superb - cum nu vezi deseori in viata si cum nici eu nu am vazut. Sunt convinsa ca iti taia respiratia, ploaia de lumini albgalbui arzand pentru o fractiune de secunda si disparand pentru eternitate. Numai ca eu n-am vazut nimic din toate acestea. Am avut un bilet pe ultimul rand de unde nici nu vezi si nici nu auzi, altfel spus sub un cer plin de nori. Ce am vazut eu ? O stea. Fixa, incapatanata. Se tinea ostentativ cu dintii de cer, sfidand. Oricat am fixat-o cu privirea, n-a vrut. A ramas ferma, pe pozitie. Apoi dupa cam 8 minute am mai vazut inca o stea. Tot fixa, sfidatoare. La o matematica simpla doua fixe si una cazatoare dadeau o suma buna, puteam sa plec linistita. Drumul spre casa l-am facut cu capu pe spate, cascand in casca si incercand sa dobor recordul. Daca l-am doborat ? Nu. Pe mine insa m-a doroborat consumul adrenalitic, energia consumata la spectacol. Si apoi am dormit bine, chiar daca mai putin.

Voi ati vazut spectacolul sau o asteptati pe Madonna ?!

Cum conduceam eu cand conduceam

Am "furat" de la http://liarebelyell.blogspot.com/ un test de personalitate in trafic, foarte interesant. Zice acolo ca am multa multa rabdare desi testu' mi s-a parut lung si mi-a consumat ceva din ea.

Iata dar, astept sa va inscrieti !

"Supa crema o doriti cu frisca ?"

Eram intr-un (asa incep visele si povestile) foarte mare salon, de fapt ca un teatru la un eveniment al companie pentru care lucrez (una mare oricum). Sarbatoarea anuala se desfasura dupa un tipar deja folosit , amuzant oricum, dar de care ma plictisisem. Noi toti angajatii (si suntem multi dar in multume nu cunosteam prea multi) stateam insirati intr-un rand foarte lung care mergea pe langa toate balustradele de sus si de jos ale incaperii respective, inclusiv holurile aveau balustrade. Aici sunt putin confuza (si in vis eram) pentru ca scenariul meu de care ma plictitisem zicea sa ne inclinam toti intr'o directie (pe care o stiam) in ritmul unei melodii iar altii stiau ca trebuie sa sarim dar cumva amestecat adica trei persoane una langa alta sareau in moduri diferite. Ideea de ansamblu era ca iesea ceva ce se filma la scara mare cu simboluri cumva si noi urma sa ne distram la urma cand vedeam filmul. Oricum mi-am schimbat de cateva ori locul pentru ca nu imi placeau oamenii de langa mine sau locul. Unghiul trebuia sa fie favorabil ca anu' asta vroiam sa ies si eu cumva la camera. Am mai vorbit cu cativa, am schimbat impresii si m'am mai plimbat pe acolo. Oricum eram plictisita, aceleasi costume aceleasi miscari (desi nu eram inca lamurita care).
Brusc eram fata in casa la o familie. Ei asteptam niste musafiri, era sarbatoare, si eu ma incurcam in toate p'acolo, eram de o neindemanare pe care n-as vrea sa mi-o recunosc dincolo de vis. Stiu ca ma tot fatzaiam prin casa incercand sa dreg ce stricam si undeva in plan secund mai era si o pisica de care eram atasata si interesata.
Am iesit din casa direct intr-o constructie mare de lemn, din mult lemn si foarte mare la tarmul unei mari. Se vedeau plajele si eu cu sotul meu acolo de fapt eram in drum spre Croatia. Sotul meu a plecat sa se dea cu motorul iar intre timp am sunat-o pe sora mea (din Spania) cu care trebuia sa ne vedem in Croatia. Trebuia sa plecam toti trei din locatii diferite a doua zi cumva. Ea imi spune insa foarte soptit si vinovat ca e deja acolo. Inlemnesc cu telefonul in mana. "Cum adica esti acolo???!!!" Imi explica cum ca nu a avut bani, cam asta am retinut si ca intr-un mod absurd nu ne mai vedem ca ea deja s-a cazat. Nu puteam sa inteleg ce legatura aveau banii si daca aveau cum adica nu avea daca era deja acolo si se si cazase. Discutia s-a terminat si eu fierbeam de nervi. N-avea nimic nicio noima din ce imi spusese retinusem doar ca nu ne vedem. M-am uitat pe sub un portic de lemn si soarele apunea peste mare si nisip intr-un rosu diluat in apa. Era superb si m-am mai enervat o data ca nu aveam aparatul sa fac niste poze.
M-am hotarat sa merg sa simt si eu apa cu picioarele. M-am pus in fund pe dusumeaua de lemn, mi-am sumetecat blugii si mi-am dat sosetele jos. Retin doar ca apa era rece.
M-am intors si ma plimbam pe acolo, pe terasele acelea cu o noua cumva cunostinta, o tanti bruneta si cu o privire blanda. Brusc undeva pe terasa de sus, ne trezim fata in fata cu o blonda extrem de ciudata care ne zambeste. Era imbracata ca de mers la un cocktail chicios, in alb cu mult sclipici pe ea si cu parul pana la umeri ondulat masiv in partea de jos. Genul de blonda atat de atenta cu ea si excesiva de aduce a travestit.
Bruneta blanda de langa mine inlemneste. Blonda excesiva imi zice "Vai Sonia, ce draguta te-ai facut de cand nu ne-am vazut" . Stiam in sinea mea ca m'am facut draguta dar replica ei pe fata mea a dat blank. Nu stiam de unde sa o iau, iar bruneta blanda s-a tirat imediat ce a prins momentul.
Blonda de apropie, ne pupam prefacut pe obraji si luandu-ma cumva de brat imi zice "am nevoie de ajutorul tau (era ceva legat de jobul meu si serviciile aferente) ". Suna si in vis interesant, asa cum in realitate vanam orice posibilitate de a face un deal (am vandut cumva si la bac la Dunare si in concediu la Timisoara). Ne-am asezat la o masa de lemn de pe terasa aceea, o masa cu banci de lemn cu spatare inalte ca de caleasca. Ea statea in fata mea, chicioasa, si zice "fostul meu sot este handbalist" . In momentul acela clipeste mai lung si vad ca este machiata doar pe un singur ochi (dreptul) foarte tare si asta o face mai ciudata daca se poate. Pana sa continue ea sa zica si eu sa ascult apare o tanti sovietica cu sort alb, deja aveam niste farfurii in fata, si intreaba "supa crema o doriti cu frisca ?" in timp ce tinea in brate demonstrativ o oala mare de inox si un polonic in mana. Nu m-a socat combinatia de supacrema cu frisca ci m-a pus pe ganduri faptul ca suna asa ca o delicatesa si nu stiam daca trebuie sa platim sau nu. Imi era clar foame. Asta era framantarea mea cand a sunat telefonul si prin ceata am vazut ca ma suna mama.
Cam asa visez eu uneori.
Ma duc sa o sun pe mama sa vad ce vrea, pentru ca mai devreme i-am respins.