iulie 30, 2008

29 martie 2007 “Azi despre ieri”


Am avut o revelatie ieri pe tocitul drum al meu spre casa. Dezgustul meu pentru capitala europeana – Bucuresti, unde existenta mea isi desfasoara activitatea, izvoraste din mai multe elemente. Cam asa: aer, pamant si ... nu. Nu foc, nici apa. Oameni. Ah, si nu asta este ordinea.
As si argumenta foarte foarte putin: aerul este ... imbacsit si la propriu si la figurat, poluat si cum mai vrei, intr’un cuvant – irespirabil. Pamantul este supraaglomerat: masini blocuri lipsa parcari lipsa spatii verzi lipsa pamant.
Oamenii ... eh. Aici e mult de spus. Dar am sa spun azi despre revelatia mea de ieri avuta pe tocitul drum al meu spre casa.
Revelatia mea a fost generata de clasica imagine a unui sofer burtos cu o masina cat sumarinu din filmu “septembrie rosu”, care l-a claxonat da’n .. degeaba (aici se poate adapta exprimarea) pe un participant la trafic pasnic si nevinoavat.
Atunci m-am revelat cum ca exista o categorie de oameni cu resedinte bucurestene care se numesc “claxonauti”. Nu fac analiza pe termen, e foarte clar pentru toata lumea. Ma gandeam astfel ca exista ca de foarte multe altele pe lumea asta o dependeta de claxon. Dar cum fumatu stie toata lumea ca e un viciu, si este privit ca atare, claxonatu da’n degeaba tot viciu este dar nu a fost ridicat inca la rangul de viciu, si se iroseste in subconstientul atatora nestiut. Cand ei vorbesc despre viciile lor zic “fumez, beau, imi plac femeile “ Cele mai cunoscute vicii. Dar ar putea spune, daca ar constientiza asta, ca “sufar de mania claxonatului fara sens”. Va dati seama ce carti s-ar putea scrie despre asta ??? Deja vad grupurile de terapie in desfasurare “buna ziua, ma numesc Plaga Mertzan si sunt claxonaut”. Eeeeh.
Revelatia mea a avut in coada o metoda personala de terapie: achizitionarea unei masini Dacia SH (asa cum a avut subsemnata) cu claxon ce claxona aleator, fara nici o formula de calcul. Pur si simplu din cand in cand. Dupa parerea mea, ti se taie chefu sa mai claxonezi si atunci cand e cazul ! Dupa parerea lui Almeutot, claxonautii scot capu pe geam si urla !!! Da. Dar atunci zic eu, ar fi “urlonauti”. Si asta este o alta categorie .. alta psihologie, alte grupuri de terapie ... alta revelatie....

Niciun comentariu: